Sarmizegetusa Regia (= cea regească), situată în satul Grădiștea Muncelului, județul Hunedoara, a fost capitala Daciei preromane. Toponimul Sarmizegetusa a apărut în inscripțiile antice și la autorii antici (până în sec. al VII-lea) și în alte variante (cu inscripționare în elină și latină): Zarmizeghéthousa[1], Sarmireg, Sarmizge[2], (colonia Ulpia Traiana Augusta Dacica) Zarmitz[3], Sarmazege, Sarmizege[4] etc. […]
Citeste mai multUlpia Traiana Sarmizegetusa (pe numele său complet Colonia Ulpia Traiana Augusta Dacica Sarmizegetusa) a fost capitala Daciei romane, situată la o distanță de 40 de km de Sarmizegetusa Regia, capitala Daciei. Ruinele orașului antic constituie azi obiectul unui complex arheologic în localitatea Sarmizegetusa, județul Hunedoara. Amplasare Sarmizegetusa în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773 Dacă vechea […]
Citeste mai multCastelul Hunedoarei, numit și Castelul Corvinilor, al Corvineștilor sau al Huniazilor,este cetatea medievală a Hunedoarei, unul din cele mai importante monumente de arhitectură gotică din România. Este considerat unul dintre cele mai frumoase castele din lume, fiind situat în „top 10 destinații de basm din Europa” Istoric Castelul a fost ridicat în secolul al XV-lea […]
Citeste mai multNu se cunosc începuturile mănăstirii. Deoarece era amplasată pe pământuri care ținuseră de nobilii români din Ciula, se poate presupune că ei au fost ctitorii laici ai locașului. Nu se poate vorbi, cu nici un fel de date pozitive, despre vreo sihăstrie din secolele XIII-XIV. Există o singură mărturie care este consemnată despre prezența lui Nicodim de la Tismana, în Ungaria medievală. Ea este însemnarea de pe Evangheliarul său: „Această Sfântă Evanghelie a scris-o popa Nicodim în Țara Ungurească în 6913 (1404-1405)”. Lui Nicodim tradiția i-a pus în seamă un lung șir de alte mănăstiri care au fost întemeiate ulterior. În adevăr, nici cea mai mică relație nu se poate face între Prislop și Nicodim de la Tismana. Pe la jumătatea secolului XVI, Mănăstirea Prislop ajungând aproape în ruină, în anul 1564 a fost zidită „din temelie” de Zamfira, fiica lui Moise Voievod din Țara Românească. Este posibil ca vechiul lăcaș, despre al cărui urme se scria la mijlocul secolului al XIX-lea, să fi existat undeva în pădure, în vecinătatea clădirilor actuale.
Citeste mai multÎn anul 1784, în timpul răscoalei lui Horea, stăpânii cetății au opus rezistență atacurilor iobagilor și minerilor din Munții Apuseni.
Aceasta este așezată pe dealul la poalele căruia se întinde orașul Deva. Sub dealul cetății se află Palatul Magna Curia (azi sediul Muzeului Civilizatei Dacice si Romane), construit în secolul al XVI-lea cu aspect de bastion. Transformat de Gabriel Bethlen în 1621, Magna Curia a dobândit o înfatisare prevalent baroca în secolul al XVIII-lea, când i se adauga o scara monumentala dispre parc si un balcon.
Aici este înmormântat Francisc David fondatorul si primul episcop al bisericii unitariene din Transilvania.
Castelul Magna Curia (latina Curtea Mare) sau Castelul Bethlen se situeaza in municipiul Deva, la poalele dealului cetatii, langa parcul orasului. Castelul Magna Curia este cea mai veche cladire monument istoric ce se pastreaza in Deva.
In anul 1582 capitanul garnizoanei cetatii din Deva, Francisc Geszty, construieste pe locatia actualului monument o casa. Aceasta casa va fi folosita ca resedinta apoi de catre Sigismund Báthory, generalul Basta, Stefan Bocskay, Gabriel Báthory si Gabriel Bethlen.
Citeste mai mult